Adaugat : 27 Martie 2014
Biserica Ortodoxa se va afla pe 30 martie 2014 in Duminica a IV-a din Postul Sfintelor Pasti, numita si a Sfantului Ioan Scararul. Cuviosul a trait in ultima parte a secolului al VI-lea si prima parte a veacului al VII-lea, intrand de tanar in viata monahala.
Praznuirea Sfantului Ioan Scararul in aceasta Duminica nu incepe sa fie atestata in manuscrise decat in secolul XIII, pentru a se regasi aproape in toate documentele secolului XV. Anterior, Duminica a IV-a era rezervata comemorarii parabolei samarineanului celui bun, al carei canon s-a pastrat la Utrenia duminicii pana in zilele noastre. Instituirea tarzie si extrem de rapida a acestei praznuiri a rezultat probabil din dorinta de a completa in mod armonios structura Triodului. Daca primele doua duminici se distingeau ca o perioada „dogmatica”, transferarea praznicelor Sfintilor Ioan Scararul si Maria Egipteanca a permis definirea unei a doua perioade, „ascetice", in ciclul duminicilor din Postul Mare.
Sfantul Ioan Scararul este praznuit in mod normal pe 30 martie, iar Sfanta Maria Egipteanca pe 1 aprilie. Faptul ca aceste doua praznice cadeau intotdeauna in timpul Triodului facea ca ele sa nu fie solemnizate, in ciuda importantei acestor sfinti in evlavia bizantina: trei stihiri la Vecernie si un canon la Utrenie, nimic mai mult. Prin urmare, transferul lor in ciclul liturgic mobil a permis o mai mare stralucire acordata acestor doi sfinti si o afirmare mai explicita a legaturii lor cu Postul Mare. Spre deosebire de alte praznice fixe transferate, acestea au trecut aproape neschimbate din ciclul Mineielor in cel a Triodului. Cele trei stihiri de la „Doamne, strigat-am" de la Vecerniile Duminicilor a IV-a si a V-a, precum si sedealna de la oda a 3-a a canonului sunt identice cu cele din 30 martie si 1 aprilie. Numai canoanele sunt diferite atat pentru Sfantul Ioan Scararul, cat si pentru Sfanta Maria Egipteanca.
Sfantul Ioan Scararul
Cuviosul Ioan Scararul (nascut in anul 523 in Palestina) a intrat in monahism dupa ce a scapat din naufragiul corabiei cu care se ducea la studii in Fenicia. Sfantul Ioan s-a retras apoi in Muntele Sinai la batranul pustnic Macarie, in Manastirea „Sfanta Ecaterina“, unde a devenit monah dupa patru ani de noviciat. La 19 ani de la venirea sa in manastire, cand Macarie a plecat la Domnul, Ioan s-a retras intr-o chilie sapata in munte, traind in rugaciune si contemplatie si devenind un duhovnic cunoscut. Dupa 40 ani de viata in singuratate, la varsta de 75 de ani, este ales staretul manastirii. In acea vreme, simtindu-se nevoia unui „tratat de indrumare a vietii duhovnicesti“, la rugamintea staretului Manastirii Raithu, Sfantul Ioan scrie celebra lui carte, „Scara“. Astfel, pentru dobandirea sfinteniei, Ioan a imaginat progresul duhovnicesc ca pe o scara cu 30 de trepte, iar fiecare treapta fiind o virtute. Dupa patru ani de staretie, pleaca in singuratate la chilia sa, unde trece la Domnul la 30 martie 605.
Sursa: basilica.ro
