Adaugat : 18 Septembrie 2013
Duminica a doua din Postul Sfintelor Pasti este numita a Sfantului Grigorie Palama († 1362), teologul luminii celei necreate a lui Dumnezeu. Prin aceasta, Biserica marturiseste legatura intima dintre taina vietii si taina luminii dumnezeiesti. Lumina vesnica a harului divin este temelia creatiei, iar lumina creata in prima zi a lumii este substratul universului, virtualitatea diversitatii ei infinite in om, care este unitatea spiritualului cu materia.
Sfantul Grigorie Palama se naste in anul 1296 din parinti instariti in partile Asiei Mici, isi pierde tatal de mic si mama sa depune toate eforturile pentru a-l educa un bun crestin!!!... Urmeaza scolile timpului si institutele superioare din Constantinopol, citind continuu Sfintele Scripturi ducand o viata de meditatie desavarsita impreuna cu fratii si surorile lui; iar dupa moartea mamei, vinde averea si merge la Muntele Athos pentru o nevointa mai profunda. Aici cunoaste pe Nicodim care il invata ca "o minte fara cunoasterea invataturii, o inima fara durerea lumii si o traire fara fapte este o negare a descoperirii lui Dumnezeu"... Intr-un tarziu accepta hirotonia intru Preot si devine unul dintre reprezentantii de seama ai crestinismului in secolul al XIV-lea.
Intr-o perioada de mari framantari sociale si politice, in crestinism apar noi curente si Grigore se opune rationalismului propovaduit de Varlaam de Calibria care considera crestinismul o filosofie; insa inima inteleptului calugar Grigorie -care traia Harul asa cum fusese transmis de Sfantul Duh si era convins ca energiile devine ale Sfintei Treimi apartin fiintei Dumnezeirii, nepatrunsa, negraita, neschimbata, dar descoperita prin Fiul spre mantuirea noastra- devine izvorul din care vrea sa potoleasca flacarile ereziilor.
Sensul mortii si al Invierii lui Hristos, si, implicit, sensul vietii si nemuririi noastre este taina luminii interioare a umanitatii care izvoraste din unirea ei cu Dumnezeu. De fapt, sensul oricari morti rezida in moartea Fiului lui Dumnezeu pentru noi. Finalitatea universului este, asadar, odihna lui in lumina cea necreata a Treimii. Postul este deci o luminare interioara a fiintei cu luminile ceresti ale infranarii, iubirii jertfelnice, rugaciunii si iertarii, prin care omul se apropie de Altarul Crucii lui Hristos pentru a se impartasi de viata vesnica.
In imnurile Bisericii Sfantul Grigorie este numit "luminatorul dreptei credinte”, "sprijinul Bisericii”, "aparatorul cel nebiruit al teologilor” pentru teologia sa profunda si clara, prin care dogma luminii celei necreate, permanenta a invataturii si trairii Bisericii lui Hristos, a fost explicata si fundamentata teologic si canonic.
Sfantul Grigorie mai este numit "Dumnezeiasca lira a Duhului - trambita care a vestit luminat tainele lui Dumnezeu, pe marele ierarh al Tesalonicului, limba cea de Dumnezeu cuvantatoare - cu cantari sa o cinstim” , fapt ce ne arata ca sfintii sunt lire ale Duhului Sfant.
