Adaugat : 16 Februarie 2016
Parintele Mihail Milea - vocatia, destinatia si misiunea slujirii oamenilor…
Părintele Mihail s-a născut la 23 aprilie 1958 în zi de mare sărbătoare, când este pomenit Sfântul, slăvitul mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, în satul Câmpeni, judeţul Buzău, fiind al cincilea între cei doisprezece copii ai familiei Gogu şi Veronica Milea. A copilărit în satul natal, la marginea Bărăganului, învăţând de mic ocinaşul şi rugăciunile pe care sătenii le adresează lui Dumnezeu în fiecare zi, cu speranţă, sacramental, pentru ploaie, pentru sănătate, pentru binecuvântarea familiilor, a lanurilor şi necuvântătoarelor, totdeauna cu privirea la icoane, spre biserică sau la crucea fântânilor cu lemnul cumpenei crăpat de vipia verii şi de îngheţurile iernii, asemenea palmelor lor trudnice.
Drumul vieţii Părintelui Mihail Milea a fost stabilit dinainte, ca o descoperire de „Sus”, din „dar ceresc” şi de timpuriu a simţit atracţie sempiternă faţă de creştinism. Înălţându-se pe vârful picioarelor, bătea cu degetele usna clopotului de la biserica de peste drumul casei părinteşti şi auzind cântări de îngeri şi simţind adiere miraculoasă de aripi, a fost atât de sastisit şi de fascinat de tărâmul, doar de el văzut încât i-a devenit convingere şi chemare irezistibilă, predându-se Mântuitorului nostru Iisus Hristos, spre a-L slavoslovi şi a i se ruga pentru redempţiunea cea dorită de tot creştinul.
Părintele Mihail Milea nu l-a aşteptat pe Dumnezeu, ci a mers să-L caute, urmând studii teologice până la nivelul cel mai înalt, acela de doctorat, pentru a-L sluji mai apoi cu propensiune în Catedrala municipală, în bisericile şi paraclisele din aşezămintele pe care le patronează Fundaţia „Sfântul Sava”.
Părintele Profesor Dumitru Stăniloaie vorbeşte despre „restaurarea omului” prin Iisus Hristos. La hirotonie Părintele Mihail Milea s-a născut din nou „din apă” şi „din duh”, prezentându-se credincioşilor cu un „chip fericit”, aşa cum a învăţat din „Jurnalul fericirii” al duhovnicului său Nicolae Steinhardt, care i l-a încredinţat sub forma manuscrisului spre tainică păstrare şi pe care l-a ţinut într-o echină îngropată în lutul casei părinteşti până la liniştirea vremurilor, în anul 1990.
În cele 18 cărţi scrise Părintele Mihail Milea dovedeşte că personalitatea sa reuneşte, în egală măsură, cultura şi spiritualitatea. Din cultură nu a făcut o „ancilla”, o sclavă a teologiei ca în Evul Mediu, ci le-a aşezat împreună la aceeaşi masă pentru a dialoga, pentru că ambele se regăsesc în însăşi propria sa fiinţă.
În urmă cu peste cincsprezece ani, şi-a dat sema că predicile sale îi ajută pe oameni, dar nu îi scapă de foame. A decis să le ofere mai mult: un adăpost, o farfurie de mâncare şi, de ce nu, o şansă în viaţă. Astfel a ajuns Mihai Milea să fie cunoscut ca samariteanul din Buzău.
Peste 50 de tineri din familii cu probleme muncesc şi învaţă la Şcoala de Ucenici Sfântul Sava, înfiinţată de Părintele Mihail Milea. Tinerii învaţă o meserie şi primesc lecţii de la profesori voluntari. Proiectele au început cu o cantină socială pentru copiii străzii și pentru copiii aflați în situație de dificultate. Ulterior acestea s-au extins pentru a răspunde căt mai bine nevoilor în creștere ale beneficiarilor. Astfel, în vederea calificării într-o meserie a fost înființată în anul 1998 o Școală de arte și Meserii, cu triplă specialitate: croitorie, tâmplărie și agricultură. Pentru a asigura un loc de petrecere a vacanțelor au fost create taberele pentru copii de la Bisoca (în anul 1995), apoi Maliuc-Tulcea (în anul 2006). La desființarea Școlii de arte și meserii, în anul 2009, cursul de croitorie a fost păstrat pentru dezvoltarea unui Centru de recalificare profesională.
Pentru dezvoltarea dimensiunii culturale a Fundației, a fost creat un Institut de Științe Creaționiste, o editură, o bibliotecă, precum și câteva mici muzee. Construind proiectul pentru un orizont de timp mai lung, Fundația a dezvoltat și proiecte pentru vârstnici. Un prim așezământ pentru femei a fost deschis în anul 1995 la Câmpeni, bătrânii fiind îngrijiți de tineri ieșiți din sistemul public de asistență. Pentru susținerea așezământului și a proiectelor Fundației a fost creată și o microfermă agricolă. O grădină zoologică și un mic muzeu militar în aer liber au fost create în folosul beneficiarilor.
Un al doilea așezământ pentru vârstnici (bărbați) a fost deschis la Ulmeni – Pietroasele (în anul 2006) și un al treilea, pentru femei, la Năieni (în anul 2011). Întrucăt în bună parte proiectele Fundației funcționează în regim de autogospodărire, și pe lângă aceste așezăminte au fost create microferme – la Ulmeni o fermă pentru porci, iar la Năeni o stănă de oi și capre.
Fundaţia „Sfântul Sava de la Buzău” a iniţiat și un proiect intitulat „Savaliada” prin care o unitate militară a fost transformată într-un aşezământ social pentru copii şi bătrâni. Transformarea fostei unităţi militare de rachete antiaeriene din comuna Baba Ana, judeţul Buzău, în prima „Savaliadă” din România, aşezământ inspirat de vasiliadele Sfântului Vasile cel Mare, a fost pusă sub ocrotirea Sfântului Sava de la Buzău de către fundaţia care îi poartă numele.
Centrul social, care dezvoltă pe suprafaţa de zece hectare a fostei unităţi militare, oferă posibilitatea mai multor categorii de persoane defavorizate să lucreze, să socializeze şi să beneficieze de servicii medicale, programe educaţionale, activităţi sportive şi culturale, consiliere socială şi religioasă. Mame cu prunci, vârstnici fără locuinţă şi/sau abandonaţi de familii, orfani, tineri ieşiţi din sistemele de plasament, toţi pot descoperi aici ce înseamnă o viaţă firească, în demnitate şi comuniune cu semenii.
În „Savaliadă” se găseşte câte un loc pentru oamenii aflaţi în diferite nevoi. Acestora nu li se rezervă un statut implacabil de „asistat”, ci fiecare este cooptat în activităţi zilnice şi preţuit pentru orice poate oferi celor din jur. Acest tip de acţiune socială a fost testat cu succes de către preşedintele fundaţiei – Părintele Profesor Mihail Milea, prin organizarea unor aşezăminte, deschise de-a lungul ultimelor două decenii: trei centre pentru vârstnici la Câmpeni, Pietroasele şi Năieni (judeţul Buzău), o cantină socială, un centru „after school”, un centru de urgenţă pentru victimele violenţelor din familie, o şcoală de arte şi meserii (în municipiul Buzău) şi două tabere pentru copii fără posibilităţi materiale (la Bisoca, tot în judeţul Buzău, dar şi la Maliuc, în Delta Dunării).
Stelian Gomboș
