Părintele nostru Arhiepiscop şi Mitropolit Dr. Andrei Andreicuţ al Clujului

“Mai aproape de Hristos” cu ajutorul cuvântului spiritual - duhovnicesc, scris, glăsuit/rostit, propovăduit şi mărturisit, cu timp şi fără timp, de către harnicul, vredncul, dinamicul, neobositul şi darnicul Părinte al nostru Duhovnicesc – Arhiepiscop şi Mitropolit Dr. Andrei Andreicuţ al Vadului, Feleacului şi Clujului, Maramureşului şi Sălajului…

Scurtă introducere şi prezentare bio – bibliografică

            Părintele nostru Arhiepiscop şi Mitropolit Dr. Andrei Andreicuţ al Clujului face parte din pleiada arhiereilor/ierhilor români şi ardeleni, contemporană, mărturisitori şi propovăduitori, harnici, vrednici, dinamici şi darnici, neobosiţi, entuziasmaţi şi înflăcăraţi, slujitori ai Lui Dumnezeu şi ai oamenilor, cu timp şi fără timp, ziua şi noaptea, dimineaţă, la amiază şi seara, în altarul şi la amvonul Bisericii, la catedra şcolii teologice, în amfiteatrul universităţii, în paraclisul mănăstirii, în curtea Bisericii, în sala de sport a tinerilor, pe muntele fericilor, în valea plângerii sau pe dealul golgotei; peste tot şi întotdeauna, la fel de râvnitor, la fel de cuminte şi înţelept, acelaşi blând povăţuitor şi autentic îndrumător, pastoral, rugător, cald ascultător şi îndelung răbdător, constant misionar şi fidel mărturisitor al Dumnezeiştilor Scripturi şi învăţături, pe înţelesul, mintea sufletul şi cugetul fiecăruia şi al tuturor, tineri şi bătrâni, adulţi şi copii, mari şi mici, neputincioşi şi tari, bogaţi şi săraci, neistruţiţi, educaţi sau cultivaţi/titraţi, cu alte cuvinte, acelaşi, în spaţiul liturgic – sacerdotal sau cultic, în comunitatea academică sau universitară, în spaţiul eclesiastic parohial sau călugăresc ori monahal, în ţinutrurile urbane sau rurale, vrednic, veritabil şi autentic slujitor în ogorul Domnului, unde secerişul este mult iar lucrătorii sunt puţini, în care este nevoie de plugari buni, care să are şi să semene sămânţa cea bună a Evangheliei în pământul cel desţelenit al sufletelor, minţilor şi inimilor noastre, răsfirate, rătăcite, frământate şi amestecate ori învolburate, în tot locul şi în tot ceasul, totdeauna şi pretutindeni!...

Acesta este, pe scurt, în rezumat, portretul/profilul Părintelui nostru Arhiepiscop şi Mitropolit Dr. Andrei Andreicuţ - blândul dar categoricul, perseverentul, curajosul şi hotărâtul Păstor Spiritual – Duhovnicesc din inima/capitala Transilvaniei, Cluj Napoca de astăzi!...

Câteva indicii şi referinţe biografice

1.      Distincţii

Preşedinţia României i-a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în gradul de „Mare Ofiţer”, la 1 Decembrie 2002; este membru al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Salzburg (Austria), din februarie 2007; este cetăţean de onoare a zeci de localităţi din România şi destinatarul a numeroase diplome de recunoaştere şi preţuire din partea a nenumărate societăţi, asociaţii, instituţii, fundaţii din ţară şi străinătate, toate având preocupări culturale, social-filantropice, religioase, ecumenice sau inginereşti, şi a zeci de insigne, decoraţii, plachete, conferite cu prilejul participării la congrese, simpozioane, adunări ecumenice naţionale şi internaţionale.

2.  Profil academic

Este autorul a 17 cărţi şi monografii de specialitate; la începutul activităţii didactice a realizat, din interes didactic-pastoral, şi două traduceri. Este autorul a mai mult de 100 articole în reviste şi proceeding-uri internaţionale şi a editat 10 volume la conferinţe internaţionale in domeniile Teologia Culturii şi Teologie Fundamentală. A editat trei recunoscute colecţii de carte („Isvoare duhovniceşti”, „Logos şi Symbol” şi „Pastorală Misionară – Misiologie Pastorală”) la Editura „Reîntregirea” din Alba Iulia, din care au apărut câte 20 de volume.

Este unul dintre fondatorii Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Esteîntemeietorul şi a fost decanul (două mandate: 2000-2004 şi 2004-2008) Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, întemeietor şi coordonator al Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Mitropolit Simion Ştefan” Alba Iulia şi al două şcoli teologice postliceale: Şcoala Postliceală Teologico-Sanitară din Târgu Mureş şi Şcoala Postliceală Teologico-Sanitară din Aiud.

Şcoala creată la Alba Iulia, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, devenită adevărată Şcoală de Excelenţă Teologică, având toate etajele de cercetare academică, licenţă, masterat, doctorat (acesta din urmă cu patru linii de cercetare), constituie creaţia de suflet a arhipăstorului Andrei Andreicuţ. Pentru această instituţie a construit o clădire de aproximativ 3 milioane de euro.

Predă, atât la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cât şi la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, disciplina „Morală şi Spiritualitate Ortodoxă”. Din 2010 este îndrumător de doctorat la disciplina „Morală şi Spiritualitate Ortodoxă”, la Şcoala Doctorală de la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, profil „Teologie”, iar din toamna anului 2012 la Școala doctorală de teologie „Isidor Todoran” din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca.

Este întemeietor (şi Preşedinte al Colectivului de Cercetători) al câtorva centre de cercetare în Teologie: al Institutului de Cercetare în Pedagogie Pastorală şi Psihoterapie Ortodoxă din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, al Centrului de Studii „Saint-Serge” Paris-Alba Iulia şi al Centrului de Studii Inter-Religioase şi de Psiho-Pedagogie Creştină Alba Iulia.

Este Editor-şefal Revistei „Tabor” a Mitropoliei Clujului, Crişanei şi Sălajului, şi a fost editor-şef, timp de 20 de ani, al Revistei „Altarul Reîntregirii” din Alba Iulia (catalogată de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior – CNCSIS, la categoria B+) şi editor-şef al Revistei „Credinţa străbună” Alba Iulia şi al Revistei „Renaşterea” Cluj-Napoca.

La Cluj-Napoca a inaugurat lucrările la Campusul Universitar „Nicolae Ivan”,cuprinzând trei edificii studenţeşti şi o capelă universitară, în spaţiul alocat mitropoliei de lângă Consiliul Judeţean Cluj, complex prevăzut a fi inaugurat, într-un prim segment, la 6 decembrie 2013.

3.      Traseu biografic

Este născut la 24 ianuarie 1949, în localitatea Oarţa de Sus (judeţul Maramureş), din părinţii Andrei şi Elena, ca primul dintre cei trei copii (urmat de un frate, astăzi inginer în Sibiu şi de o soră, astăzi preoteasă-învăţătoare în Maramureş).

A urmat liceul în Cehul Silvaniei (Astăzi Grupul Şcolar „Gheorghe Pop de Băseşti”) şi cursurile Facultăţii de Construcţii Căi Ferate din Bucureşti (între anii 1967-1972). A fost repartizat inginer la Întreprinderea de Construcţii Căi Ferate din Cluj-Napoca.

Din anul 1976 a urmat Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu (licenţa în anul 1978).

În anul 1978 a fost hirotonit preot de către Arhiepiscopul Clujului, Dr. h.c. Teofil Herineanu, activând apoi ca preot paroh timp de şapte ani în oraşul Turda (Fabrici), (judeţul Cluj).

În anul 1985 a fost transferat, la solicitarea Episcopului Emilian Birdaş, la Parohia Ortodoxă Română „Maieri I” din Alba Iulia şi numit vicar administrativ.
A urmat cursurile de doctorat ale Institutului Teologic de Grad Universitar din Bucureşti (începând cu anul 1985), avându-l drept îndrumător pe Părintele Arhid. Prof. Univ. Dr. Petru I. David. Teza şi-a pregătit-o în cadrul aceleiaşi secţii – Teologie Sistematică– sub îndrumarea Acad. Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Popescu, obţinând titlul de „Doctor în Teologie” în anul 1998.

În februarie 1990 a fost ales (de către Sfântul Sinod al B.O.R.) şi hirotonit arhiereu-vicar pentru Episcopia de Alba Iulia, iar din luna iunie a aceluiaşi an a devenitepiscop titular. În anul 1998 Episcopia Alba Iuliei a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie, iar titularul ei la rangul de arhiepiscop.

În anul 2011 a fost ales (de către Sf. Sinod al B.O.R.) Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, şi a fost instalat de către P. F. Părinte Patriarh Daniel, la 25 Martie 2011, în Catedrala Mitropolitană din municipiul Cluj-Napoca.

După reorganizarea administrativ-bisericească în Transilvania, este Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului (Ardealul de Nord), respectiv al celei de a doua mitropolii ardelene, având reşedinţa mitropolitană în Cluj-Napoca.

4.      Impactul socio-cultural al activităţii

A înfiinţat Tipografia „Reîntregirea” a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei (care a tipărit câteva mii de titluri până în prezent) şi Editura „Reîntregirea” (indexată de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior – CNCSIS), punând şi bazele Revistei „Credinţa Străbună” (organul cultural şi de presă al Arhiepiscopiei de Alba Iulia).

La iniţiativa şi sub coordonarea sa a fost reeditată „Psaltirea de la Alba Iulia din 1651” (la 350 de ani de la prima apariţie, în ediţie critică), a fost retipărit Noul Testament de la Bălgrad din anul 1648 (tot în ediţie critică) şi a fost reeditat Molităvnicul din anul 1689 de la Bălgrad, trei monumente ale literaturii vechi religioase.

A susţinut nenumărate conferinţe pe teme culturale şi duhovniceşti (în Bucureşti, Sibiu, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Timişoara, Arad, Iaşi, Oradea, Alba Iulia, Baia Mare etc.) şi a participat la numeroase emisiuni televizate (la Televiziunea Naţională şi la posturile locale de televiziune). A fost redactorul-realizator permanent al emisiunii „Cuvântul Ierarhului” dela Radioul creştin-ortodox „Reîntregirea” Alba Iulia şi, în prezent, de la Radio „Renaşterea” Cluj-Napoca.

A fost iniţiatorul şi organizatorul a zece simpozioane ştiinţifice internaţionale la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia: Violenţă în numele lui Dumnezeu? Un răspuns creştin (2002); Biserica în era globalizării (2003); Spiritualitate şi consumism în Europa Unită (2004); Omul de cultură în faţa descreştinării (2005), Identitate creştină şi dialog în noul context european (2006); „Cosmosul, între frumos şi apocaliptic. Un recurs etic asupra ecologiei” (2007); „Sensul vieţii, al suferinţei şi al morţii” (2008); „Libertate şi responsabilitate. Iniţiative şi limite în dialogul religios”(2009); „Invazia non-valorilor într-o lume multimedia”. Invasion of non-values in a multimedia word – 2010; Familie, filantropie şi etică socială. Parteneriatul Biserică-Stat în Asistenţa Socială. Family, philanthropy and social ethics. Partnership Church-State in Social work – 2011.

Pentru activitatea depusă în slujba Bisericii şi a ţării, la 1 Decembrie 2002, Preşedinţia României i-a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în gradul de „Mare Ofiţer”. Din februarie 2007 a fost ales membru al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Salzburg (Austria).

Este, alături de Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, membru al Comitetului Director al Fundaţiei „Mitropolitul Bartolomeu”, care oferă anual burse elevilor şi studenţilor cu situaţie financiară precară.

De aproape cinci ani de zile (începând din 27 martie 2011), în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca se derulează Proiectul Catehetic „O seară cu Domnul Iisus Hristos şi cu Preasfânta Sa Maică”, în fiecare duminică, de la ora 18.00 (Mitropolitul susţine săptămânal cateheze dedicate tinerilor).
În ziua de 24 ianuarie 2012 primește titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Tehnice din Cluj-Napoca.

Trei ani mai târziu, în ziua de 7 mai 2015, primește titlul de Doctor Honoris Causa al Universității„1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, instituție a cărei membru fondator a și fost, la recomandarea Facultății de Teologie din cadrul acestei instituții.

5.      Dimensiuni pastoral-misionare şi ecumenice ale activităţii

Pe parcursul celor 26 ani de arhipăstorire în Arhiepiscopia Ortodoxă Română de Alba Iulia au fost construite 120 biserici noi(dintre care 40 sunt în curs de finalizare), au fost pictate(sau au beneficiat de o restaurare a picturii) 160 de biserici (inclusiv Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia) şi au fost construite 70 de noi case parohiale. S-au derulat în roşu lucrările de construcţie a noilor edificii de la Seminarul Teologic Ortodox „Mitropolit Simion Ştefan” din Alba Iulia (complex preuniversitar şi biserică pentru elevi).

De asemenea, a fost înfiinţat Radioul creştin-ortodox „Reîntregirea” Alba Iulia,patronat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei. Au fost înfiinţate 45 de noi mănăstiri şi schituriîn cele două judeţe (Alba şi Mureş) din cuprinsul Arhiepiscopiei Alba Iuliei.

În planul asistenţei sociale a creat la Alba Iulia prima structură de asistenţă socială a Bisericii Ortodoxe Române („Filantropia Ortodoxă”), ulterior aceasta devenind cea mai ramificată reţea eparhială din România, cuprinzând astăzi aproape 75 de unităţi de asistenţă socială, toate sub patronajul Bisericii (orfelinate, case de copii de tip familial, cămine de bătrâni, cantine sociale, cabinete medicale etc.).

Aceasta a cost embrionul şi paradigma de bază a Federaţiei Naţionale Filantropia Ortodoxă a Patriarhiei Române, braţul de acţiune în asistenţă socială al B.O.R. în domeniul asistenţei sociale.

Ca Arhiepiscop și Mitropolit al Clujului a înființat cinci mănăstiri, 15 parohii, 5 centre pentru tineret, centre pentru cateheză, o grădiniță, o școală primară și o școală gimnazială confesională, precum și o școală gimnazială pentru recuperarea copiilor în abandon școlar.

În toamna anului 2013, la numeroasele ctitorii ale Înaltpreafinției Sale, se adaugă și o nouă clădire pentru Facultatea de Teologie din Cluj, în cadrul Campusului Universitar „Nicolae Ivan”, care oferă un spațiu generos și performant desfășurării învățământului teologic academic clujean la standarde moderne.

Este membru al Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, organ deliberativ şi executiv permanent al Bisericii Ortodoxe Române.

6.      Activitatea publicistică

În preocupările teologice s-a axat pe Spiritualitatea Ortodoxă fundamentată patristic. pe lângă cele aproape 50 de studii şi articole publicate în reviste ştiinţifice de specialitate, a scris 17 cărţi, alte două le-a tradus din limba franceză şi a scris mai multe broşuri de interes misionar. A publicat sute de articole de popularizare în diferite ziare şi reviste bisericeşti sau laice şi zeci de prefeţe la diferite cărţi cu conţinut religios şi cultural. A coordonat colecţia “Isvoare Duhovniceşti”, de la Editura “Reintregirea” din Alba Iulia, în care au apărut, până acum, 17 volume. (Cf. http://www.mitropolia-clujului.ro/ips-andrei-mitropolitul-clujului-maramuresului-si-salajului/ - 23.05.2016).

Semnal (primul) Editorial şi Publicistic: ÎPS Dr. Andrei Andreicuţ - „Mai aproape de Hristos”, Editura “Renaşterea”, Cluj Napoca, 2016…

La Editura Renaşterea a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului a apărut recent volumul „Mai aproape de Hristos”, al Înaltpreasfinţitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Volumul reflectă preocupări pastorale, atitudini faţă de provocările timpului, reflecţii teologice sau duhovniceşti, conform celor precizate de către Părintele Cătălin Pălimaru, directorul Editurii “Renaşterea” din Cluj Napoca.

Volumul „Mai aproape de Hristos” a fost lansat recent la cea de a XVII-a ediţie a Târgului de Carte „Gaudeamus” din Cluj-Napoca şi a fost prezentat, cu acea ocazie, de directorul Editurii “Renaşterea”, Părintele Cătălin Pălimaru, de Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB), şi de Domnul Prof. Univ. Dr. Ilie Rad din cadrul catedrei de Jurnalism a UBB.

„Este un volum care include toate editorialele apărute în Revista «Renaşterea» şi câteva studii şi alocuţiuni publicate în revista Mitropoliei noastre - TABOR. Este un volum care reliefează activitatea publicistică a mitropolitului nostru şi care reflectă preocupări pastorale, atitudini faţă de provocările timpului, reflecţii teologice sau duhovniceşti”, a spus Părintele Cătălin Pălimaru. Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă a arătat că titlul cărţii, „Mai aproape de Hristos”, ar putea avea „mai multe paliere de accepţiune” care vor fi întâlnite de cititori, pe parcursul lecturii: „Nu este o întâlnire cu textele declarative, textele sunt o încununare a efortului personal, a celui care cârmuieşte Eparhia şi Mitropolia noastră, iar «Mai aproape de Hristos» porneşte mai întâi de la experienţa personală, apoi, prin slujirea teologiei”. Prof. Univ. Dr. Ilie Rad, de la Catedra de Jurnalism a UBB, a remarcat faptul că articolele cuprinse în volumul „Mai aproape de Hristos” ating problema secularizării, a îndepărtării de Iisus Hristos a lumii contemporane.

Profesorul a mai remarcat că IPS Părinte Mitropolit Andrei Andreicuţ cultivă memoria ierarhilor predecesori, alături de alte figuri importante ale teologiei, precum Părintele Nicolae Steinhardt.

În prefaţa volumului „Mai aproape de Hristos”, IPS Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Dr. Andrei Andreicuţ constată, prin cuvintele Proorocului David că „anii noştri s-au socotit ca pânza unui păianjen” (Psalmul 89, 10), amintind şi de cugetarea poetului Lucian Blaga care „adresându-I-se lui Dumnezeu, Îi zicea aşa: «Opreşte trecerea. Ştiu că unde nu este moarte nu este nici iubire, – şi totuşi, Te rog, opreşte, Doamne, ceasornicul cu care ne măsori destrămarea».

Cât am făcut, cât n-am făcut în aceşti ani, ştie mai bine Dumnezeu. Nu voi face în această carte, în care sunt adunate editoriale din revista «Renaşterea» ale acestor ani, un bilanţ.

Acest lucru, dacă se va întâmpla vreodată, îl vor face alţii. Voi spune doar că m-am străduit atât cât am putut. Editorialele se referă la evenimentele majore ce au avut loc sau la praznicele importante. În toate militez, sau lucrul acesta l-am dorit, pentru o apropiere de Iisus Hristos”.

În articole sunt abordate probleme de actualitate precum cea a familiei, a educaţiei, a rolului Bisericii şi al preoţilor în societate, a sfinţilor ca modele de urmat pentru tinerii din prezent, aşa cum arată şi titlurile acestora: „Parohia care nu este misionară, în frunte cu preotul ei, are toate şansele să devină o epavă”, „Facem prea puţin pentru tinerii noștri...”, „Maica Domnului îngrijorată de disoluţia familiei creştine”, „Tinerii creștini vor salva Europa”, „Lecţiile etice ale crizei: perspectiva religioasă”, „Grija episcopului pentru tineret”, „Într-o lume în continuă schimbare, Biserica trebuie să-şi concentreze atenţia, cu predilecţie, asupra credincioşilor de mâine: elevii şi studenţii”.

În articolul care dă şi titlul cărţii, „Mai aproape de Hristos, în anul 2016”, IPS Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei face o meditaţie asupra timpului care curge implacabil spre un final previzibil, în plan uman, moartea. „Nu-i prilej mai potrivit pentru meditarea la trecere decât Anul Nou. Chiar dacă este momentul urărilor de «ani mulţi», nu trebuie să uităm că, odată cu sfârşitul oricărui an, firul existenţei noastre se scurtează”.

Ierarhul aseamănă anotimpurile pământului care se roteşte în jurul soarelui, cu trăirile oamenilor, mici planete care gravitează în jurul lui Iisus Hristos, Soarele dreptăţii: „Pe măsură ce traiectoria vieţii noastre se apropie de Iisus Hristos, în suflet este primăvară, este vară, toate virtuţile înfloresc şi rodesc. Sufletul iradiază lumină şi căldură din căldura primită de la Hristos. Dimpotrivă, dacă ne îndepărtăm de Iisus Hristos, în suflet vine iarna şi frigul. Sufletul moare, iar omul nu poate face nimănui vreo bucurie, nici chiar lui însuşi.

Aceasta-i tragedia lumii contemporane: îndepărtarea de Iisus Hristos! Bătrânul Porfirie spune că viaţa fără Iisus Hristos nu-i viaţă. «Hristos este prietenul nostru, fratele nostru, El este tot binele şi toată frumuseţea. El este totul. În Iisus Hristos nu există nici tristeţe, nici melancolie, atunci când omul este copleşit de gândurile şi împrejurările care l-au apăsat şi rănit». Unul dintre marii scriitori ai veacului XX, Giovanni Papini, când L-a aflat pe Iisus Hristos a scris aceste rânduri: «Toţi au nevoie de Tine, chiar cei ce nu ştiu: cei ce nu ştiu mai amarnic decât cei ce ştiu. Flămândul îşi închipuie că umblă după pâine, dar îi este foame de Tine; însetatul crede că vrea să bea apă, dar îi este sete de Tine; bolnavul râvneşte sănătatea, dar boala lui nu-i decât lipsa Ta. Cine caută frumuseţea, Te caută, fără să-şi dea seama, pe Tine... Cine urmăreşte cu gândul adevărul, te doreşte – fără voia lui – pe Tine, cel ce eşti singurul adevăr»”.

IPS Părinte Mitropolit Dr. Andrei Andreicuţ aminteşte de condiţia efemerităţii omului, un simplu călător cu o durată a călătoriei care „se împuţinează de la an la an. De aceea, trebuie să fim foarte zgârciţi cu timpul. Ne spune Sfântul Pavel: «Luaţi seamă cu grijă cum umblaţi, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi, răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt» (Efeseni 5, 15-16). Şi nu numai că trebuie să fim zgârciţi cu vremea, ci trebuie să fim atenţi la direcţia călătoriei noastre. Ea trebuie să fie neapărat înspre Iisus Hristos”.

Astfel, ierarhul îi îndeamnă pe credincioşi să se apropie de Iisus Hristos, iar prin aceasta, „tristeţea lăsată de trecerea timpului dispare ştiind că «porunca Lui este viaţă veşnică» (Ioan 12, 50). Rănile sufleteşti pe care le-am suferit în anul 2015 se cicatrizează. Iar în ceea ce priveşte anul 2016 care începe, ne adresăm lui Dumnezeu dimpreună cu David, şi-I spunem: «Vei binecuvânta cununa anului bunătăţii Tale şi câmpiile Tale se vor umple de roade grase» (Psalmul 64, 12)”. (Cf. Oana Rusu - http://ziarullumina.ro/mai-aproape-de-hristos-noua-aparitie-la-renasterea-112287.html - 20.05.2016/23.05.2016).

Un alt (al doilea) semnal editorial şi publicistic: Î.P.S. Andrei Andreicuţ: Mai putem trăi frumos? – Pledoarie pentru o viață morală curată!, Ediţia a doua, Editura “Sophia”, Bucureşti, 2014…

Suntem preocupați să organizăm multe evenimente. Alergăm dintr-un loc în altul. Ne rătăcim, pentru a ne regăsi. Întâlnim oameni, ocolim oameni. Ne bucurăm de un curcubeu și trăim deja trecutul primei imagini în câmpul cu flori şi sânziene. Lumea te întreabă: Mai ai timp? Dai din cap și spui: Da. Mă străduiesc!

Ne străduim suficient să avem timp? Timp pentru noi, timp pentru rugăciune, timp pentru a aprinde o lumânare, timp pentru a citi?
Nu știu. Răspunsul este în fiecare dintre voi.

Eu, mi-am făcut timp să citesc cartea Î.P.S. Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Dr. Andrei Andreicuț. Am citit-o în zi de Sărbătoare și am ales acum să vă scriu acum despre ea.

Recunosc. Când am primit-o, cu dedicaţie şi autograf din partea Î.P.S. Părinte Andrei Andreicuţ, mi-a fost puţin teamă să o deschid. Știam că mă așteaptă multe îndemnuri și povețe, pe care am datoria să le spun și eu mai departe.

Cartea în cauză, semnată de către Părintele nostru Arhiepiscop şi Mitropolit Dr. Andrei Andreicuţ ,,Mai putem trăi frumos?”, apărută, în anul 2014, la Editura “Sophia” din Bucureşti, fiind reeditată şi republicată la zece ani distanţă (prima ediţie fiind: Mai putem trăi frumos? Pledoarie pentru o viață morală, Editura “Reîntregirea”, Alba Iulia, 2004) este o Pledoarie pentru o viață morală curată și este scrisă din tot sufletul.

O putem considera o scrisoare trimisă din partea  prietenilor dragi, care ne spun deschis cum este lumea, cum trebuie trăită viața, ce trebuie să schimbăm și cum să ne facem timp pentru rugăciune.

Împărţită în şase capitole, cartea tratează subiecte precum prietenia, căsătoria, naşterea de prunci, rănile fiinţei omeneşti pricinuite de păcat. Ultimul capitol ne aduce mijloacele de vindecare recomandate de părinţii contemporani.

Citesc primele pagini și încerc să vă conving și pe voi că pentru a trăi frumos trebuie să gândim frumos. Sunt în jurul nostru, oameni care ne întunecă mintea.

Când întâlnim astfel de oameni, nu putem decât să ne amintim că lumea a fost zidită de Dumnezeu și își are frumusețile ei, de aceea nu trebuie să vedem viața noastră doar în negru, ci să învățăm să iertăm, spunând în gând ,, Iartă-i Doamne, că nu știu ce fac…„

Cu alte cuvinte, literatura duhovnicească aduce în atenția noastră cele cinci simțuri: văzul, auzul, mirosul, gustul și pipăitul. Dintre acestea, cel mai agresat simț este văzul. Televizorul și internetul ne bombardează cu informații și cu greu reușim să ne desprindem de știrile despre sinucideri sau crime sau de reclamele care promovează sexualitatea, atunci când accesezi pagini pe internet. Am întâlnit persoane care nu știu ce să caute pe internet, ci vor să vadă doar filme și știri.

Mai precis sau mai exact,  despre ceea ce văd la televizor citesc ore întregi pe internet, apoi alte ore discută despre ce au văzut. Sunt puțini cei care vor să citească cărți, să caute muzee virtuale, să descopere frumusețea mănăstirilor sau a locurilor în care nu reușesc să ajungă din lipsa timpului sau a banilor.

Părinții, preoții, profesorii și bibliotecarii au o misiune importantă în această lume. Să îndrepte oamenii spre o bună lectură, spre rugăciunea zilnică, spre spovedanie și spre Sfânta Liturghie.

La început, misiunea pare grea, însă împreună și cu ajutorul lui Dumnezeu putem cultiva și noi gânduri bune. Imaginați-vă că mergeți pe stradă și că vă întâlniți cu un copil. Acesta vă pune în palmă un bilet. Îl desfaceți cu grijă și citiți: Fă acum o faptă bună! Dă biletul mai departe!

Faci o faptă bună și dai biletul unei persoane adulte, pe care o întâlnești pe drum. Îl deschide și se uită la tine ciudat. Va da el biletul mai departe, va face el o faptă bună? Eu cred că da. Nu contează de la cine primești sfatul, ci dacă îl urmezi!  Trebuie doar să începi sau să reîncepi să faci fapte bune și să-i ajuți pe alții!

Altfel spus, cartea ,,Mai putem trăi frumos?” trebuie citită și simțită. Este o carte te motivează și care îți dă încredere. Am ales și un citat al Bătrânului Ieronim despre rugăciune. Este atât de simplu să înveți să te rogi. Nu ai nevoie de manuale, pentru că rugăciunea vine din tine.

Între altele, deci, ,,Rugăciunea este o convorbire cu Dumnezeu. Când simțim bucuria rugăciunii, suntem foarte vioi. Este o pregustare a vieții din Rai. Și dacă vă străduiți mult, Domnul o să v-o dea. Rugăciunea îl ridică pe om la contemplarea dumnezeiască. Mihail, Bătrânul meu, era tot lumină când se ruga. și, în această stare, nu se ruga cu cuvintele, ci cu mintea. Cuvintele sunt surcelele pe care le folosim până se aprinde focul.

Când focul rugăciunii este aprins, adică atunci când vine căldura și durerea inimii, omul nu mai poate vorbi. Îl simte și Îl aude pe Dumnezeu în el. Atunci vin lacrimile. omul atinge o măsură duhovnicească, aceea este Rugăciunea inimii, a doririi duhovnicești și a inefabilelor gemete… (Cf. Antonela Barbu - https://www.antonelasofiabarbu.ro/projects/p-s-andrei-andreicut-mai-putem-trai-frumos - 02.07.2014/23.05.2016).

Câteva concluzii şi încheierea

În concluzie, voi sublinia încă odată adevărul şi realitatea, la unison şi în deplin accord cu Părntele Arhiepiscop şi Mitropolit Dr. Andrei Andreicuţ, că, prin rugăciune omul păşeşte înaintea lui Dumnezeu, pentru a vorbi cu El despre sufletul său, despre desăvârşirea şi despre mântuirea sa, rugăciunea rămâne suprema datorie a noastră, a tuturor creştinilor, văzând şi constatând din cele enunţate aici importanţa şi actualitatea ei, fiind ieri, azi şi în veci aceeaşi; ea fiind semnul supremaţiei morale şi duhovniceşti în lume. Dacă, prin absurd, ar fi să înceteze, la un moment dat, rugăciunea pe pământ, nevinovăţia ar rămâne fără ocrotire, păcatul fără iertare, virtutea fără putinţa desăvârşirii şi lumea ar intra în întunericul stricăciunii şi a morţii care ar duce la noaptea veşnică a iadului. 

            Nădejdea sporeşte prin rugăciune: nădejdea Zilei din urmă, neînserate, când adierea Duhului va împrăştia cenuşa şi va arăta ca un „rug aprins” întru Iisus Hristos. Risipirea amăgirii şi zdrobirea morţii nu se vor săvârşi fără mari încercări. Atunci, cine va chema Numele Domnului se va mântui.

            Aşadar, rugăciunea este o minune ce face minuni: Îl coboară pe Dumnezeu şi înalţă sufletul către El. Este o minune pe care o putem săvârşi şi de care ne putem împărtăşi zilnic, plecând genunchii trupului dar, mai ales, ai sufletului şi înălţând mintea noastră spre Domnul. Urmează doar să-i înţelegem sensul şi să o cultivăm spre şi pentru desăvârşirea noastră căci ea este semnul omenităţii şi izbăvirii noastre!...   

În altă ordine de idei, ştiind aşadar, din propria-mi experienţă, că fiecare întâlnire cu Părintele nostru Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei Andreicuţ este un prilej de mare înălţare sufletească şi de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învăţăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înţelepciune, abnegaţie şi dăruiere, mă (mai) gândesc ce repede îi uităm noi pe aceşti oameni, pe aceşti slujitori ai vieţii noastre bisericeşti şi ai spiritualităţii noastre duhovniceşti, fiindu-le prea puţin recunoscători pentru toate căte ne-au făcut şi ne-au dăruit ei nouă, neaducându-ne, astfel, aminte „de mai marii noştri”!...

Dar, „noi locului ne ţinem, cum am fost, aşa rămânem”!...

            În încheiere, voi afirma faptul că, eu personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej şi marea şansă de a-l întâlni şi (de) a-l cunoaşte pe Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Dr. Andrei Andreicuţ – mare personalitate a spiritualităţii noastre româneşti contemporane şi, nu în ultimul rând de a avea posibilitatea să-mi exprim, şi cu această fericită ocazie, în scris, recunoştinţa şi omagiul meu, acum, în aceste momente aniversare, când a împlinit cinci ani de vrednică, veritabilă, bogată, frumoasă şi binecuvântată slujire arhipăstorească în scaunul arhiepiscopal şi mitropolitan al Vadului, Feleacului şi Clujului, Maramureşului şi Sălajului, când îi doresc să aibă parte, în continuare, de multă sănătate, de fortuită putere de muncă, de alese realizări şi (de) sporite împliniri duhovniceşti!...

            Dumnezeu să îi ajute, în continuare, în tot lucrul cel bun! Amin!...

Dr. Stelian Gomboş


https://steliangombos.wordpress.com/