Adaugat : 18 Septembrie 2015
Recenzie - Stelian Gomboş, Sfânta Euharistie – Taina Nemuririi. Rolul ei în creșterea duhovnicească a credincioșilor, Editura “Mitropolia Olteniei”, ISBN: 9789731794891, Craiova, 2014, 422 pagini…
Autorul acestei lucrări, este eruditul teolog Stelian Gomboș, absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității din Oradea, are studii universitare, aprofundate postuniversitare, în Sibiu, București şi Thessalonic - Grecia, doctorale la Craiova. A urmat de asemenea studii de psiho-pedagogie; economie socială; management public; comunicare, informaţii şi relații publice; geopolitică, geostrategie, siguranță şi securitate națională; diplomație şi protocol, la diferite Facultăți de Teologie INA; CNAP din cadrul UNAP Carol I; IDR din cadrul MAE, FCRP din cadrul SNSPA, iar din anul 2013 este Doctor în Teologie al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Craiova.
Are o bogată activitate cărturărească fiind autorul mai multor lucrări precum: „Smerită încercare întru desăvârșirea începutului” – la Editura „Agnos”; „Smerite încercări şi începuturi” – la Editura „Agnos”; „De la începuturi la profunzimi” - la Editura „Agnos” , în 2008, „Despre Biserică şi Stat între curs şi discurs” – la Editura „Top Form”, în 2009; „Euharistia – calea către Iisus Hristos, Dumnezeu” – la Editura „Agnos”; „Vorbire şi convorbire cu oameni aleși” – la Editura „Top Form”, în 2010, „Dumnezeiasca Euharistie – centrul vieții liturgice şi duhovnicești a creștinului” – la Editura „Emia”, „Din cuvântul înțeleptului – la ceas de sfat şi sfătuire...” – la Editura „Bunavestire”, în 2011, „Armonii culturale şi spirituale contemporane”, la Editura „Armonii Culturale”; „Oameni şi cuvinte. Portrete şi descrieri”, la Editura „Top Form”, în 2013, „Omul subiect actual al dragostei lui Dumnezeu” – volum omagial, închinat Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae; autori: Stelian Gomboș şi Cristian Șerban, la Editura „Cristimpuri”; „O remarcabilă personalitate a vieții bisericești şi naţionale – Episcopul Dr. Nicolae Popoviciu al Oradiei”, la Editura „România în Lume”; „De vrei să te mântuiești cu întrebarea să călătorești...”, la Editura „Bunavestire”; „Frânturi de învățături şi cunoștințe: culegere de eseuri, meditații şi reflecții asupra unor teme, subiecte şi cărți”, la Editura „Aureo”, în 2013, „Sfânta Euharistie – Taina Nemuririi. Rolul ei în creșterea duhovnicească a credincioşilor”, la Editura „Mitropolia Olteniei”; „Câteva spicuiri, sugestii şi recomandări…”, la Editura „România în Lume”, în 2014, iar 2015 „Minunat este Domnul Dumnezeu în tot lucrul mâinilor Sale - Culegere de articole, eseuri şi studii teologice", la Editura “Magic Print”, de asemenea este autor a mai multor studii, articole, recenzii de carte, unele dintre ele fiind adunate de autor, regăsindu-se publicate în forma unui volum de carte.
Această lucrare care dacă este citită și aprofundată cu multă atenție se prezintă singură. Ea este împărțită în două părți, fiecare parte poartă un titlu şi având la rândul ei trei capitole şi fiecare capitol mai multe subcapitole. Lucrarea se încheie cu concluziile finale şi cu anexele, care constau în patru interviuri tematice acordate autorului de mai mulți părinți duhovnicești şi teologi români. Putem observa că stilul acestei lucrări este unul îngrijit, cursiv şi narativ, care respectă metoda de cercetare științifică, având un limbaj adecvat temei abordate, nelipsind accentele critice şi viziunea personală asupra doctrinei ortodoxe şi a faptelor istorice.
În cercetarea sa, autorul, vizează mai multe aspecte care compun tabloul de ansamblu al modului în care credinciosul trebuie să trăiască viaţă creștină în Biserică şi se împărtășește cu preacuratele Taine ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Din începutul lucrării, domnul Stelian Gomboș are o abordare constructivă şi științifică a subiectului. Astfel, el a realizat o cercetare bine documentată, serioasă şi profundă, atât din punct de vedere dogmatic, cât şi din perspectivă biblică şi liturgică. De asemenea, autorul a adus în prim plan stadiul cercetării temei respective, pentru a stabili foarte clar, unde se află acum cercetarea în legătură cu subiectul propus. Totodată, a dezvoltat acest subiect bazându-se nu numai pe lucrări generale, ci mai ales pe cercetarea surselor şi a lucrărilor de bază ale Teologiei Euharistice. Astfel, o mulțime de izvoare şi documente editate au fost consultate, fie în limba română, fie în alte limbi străine, cum ar fi engleză, franceză şi greacă. Deci, munca de cercetare a autorului se îndreaptă spre viața Bisericii, examinând fenomenul euharistic şi felul în care Biserica noastră Ortodoxă a știut să transmită fiilor şi fiicelor ei evlavia şi experiența harică, dobândită de la Mântuitorul nostru Iisus Hristos şi transmisă, prin Sfinții Apostoli, până în zilele noastre. Prin această prezentare, oricine poate lua act de conținutul divino-uman al învățăturii noastre de credință dar şi de felul cum trebuie credinciosul să se prezinte înaintea lui Dumnezeu, pentru a lua iertare de păcate şi sfințenie. În virtutea acestui fapt Sfânta Scriptură şi Sfinții Părinți, învățătorii şi purtătorii de har ai Bisericii, ne sunt călăuzitori şi îndrumători în Biserica drept măritoare, pentru dobândirea mântuirii.
Autorul lucrării s-a dovedit a fi un bun mânuitor al condeiului, pentru că în Introducere, a motivat de ce și-a ales această temă, arătând că problema crizei religios-morală de la începutul de secol XXI, prin care trece lumea, este cauza din care „decurge toate celelalte crize social – economice şi politice ale omenirii. Lumea contemporană, chiar şi cea creștină, adeseori numai cu numele, își duce existența, de foarte multe ori, în afară de Dumnezeu şi de Biserica Lui”. [1] Venind și cu soluționarea acestei crize majore, existente în lume, „care se poate face şi printr-o regenerare sau revigorare spirituală, generată sau provocată de creștinism. Însă nu unul doar teoretic, declarativ-speculativ, ci un creștinism trăit în Duhul Sfânt, în Duhul Adevărului, al Înțelepciunii şi al Iubirii. Nu avem nevoie doar de teorie despre Dumnezeu şi despre Iisus Hristos, ci, mai ales, de o întâlnire vie cu Dumnezeu şi trăire întru El, cunoscând că «toate sunt de la El, prin El şi pentru El» (Rom. 11, 36)”.[2]
Această întâlnire și trăire ne este „oferită, în dar, în Biserica lui Iisus Hristos, în Sfânta Liturghie prin Taina Sfintei Euharistii”[3], autorul ne exemplifică modul cum a fost înțeleasă această întâlnire și trăire de către creștinii primelor secole, care aveau credința că: „Liturghia era Euharistie, adică însemna să intre prin împărtășire în Împărăția Domnului Său. Omul, definit de multe ori Homo sapiens, Homo faber, este şi trebuie să fie mai întâi şi mai presus de toate Homo adorans. Lumea a fost creată ca «materie», ca material al Euharistiei, iar omul a fost creat ca preot al acestei Taine cosmice. În poziția lui verticală, el este în centrul lumii şi dă acestei lumi unitatea ei, binecuvântând şi mulțumind lui Dumnezeu. În Taina Euharistiei ne întâlnim real cu Mielul Iisus Hristos, înjunghiat şi aflat în permanentă stare de jertfă. Euharistia este Taina Tainelor, taina supremă în care se întâlnesc şi se intersectează toate Tainele Bisericii”.[4]
Restaurare duhovnicească a credinciosului și a obștii bisericești trebuie să pornească de la: „Sfânta Liturghie, care ne constituie în Trupul tainic al lui Iisus Hristos, făcându-ne deci mădularele Sale şi mădulare unii altora prin împărtășirea din aceeaşi pâine (1 Cor. 10, 17). Numai uniți cu Iisus Hristos, care ni se face mâncare şi băutură permanentă, şi uniți unii cu alții prin El, putem avansa pe drumul comuniunii tot mai desăvârșite cu Dumnezeu şi cu toți oamenii, care este esența vieții creștine. Şi cum de Iisus Hristos nu ne putem apropia oricum, ci numai cu conștiința curată, fiecare Dumnezeiască Liturghie ar însemna pentru noi, un urcuș duhovnicesc: pe de o parte prin pregătirea pentru primirea Sfintelor Taine, iar pe de alta, prin însăși această primire, care se face în noi izvor de şi mai multă curăție, de mai multă osteneală pentru o viaţă tot mai sfântă. Dar, dacă la Sfânta Liturghie participăm oricum, fără exigența pregătirii pe care o reclamă primirea Sfintelor Taine, este de înțeles că Sfânta Liturghie devine numai o slujbă oarecare printre altele, iar viaţa noastră duhovnicească va lâncezi” [5], așa cum spune autorul.
Dacă este să ne referim, la conținutul lucrării de față, putem reține că în partea întâi, capitolul întâi, autorul, tratează tema Sfintei Euharistii în cadrul spiritualității ortodoxe. Concluzia la care se ajunge este că Mântuitorul Iisus Hristos a săvârșit, cel puțin o dată, după Înviere, Euharistia, ca o prezentare văzută a stării Lui, de aducere permanentă a Sa din planul nevăzut. Altfel spus, dă mărturie despre trecerea de la săvârșirea văzută a Euharistiei, de însuși Mântuitorul, la prezenţa Lui, ca aducere nevăzută în timpul consumării ei, din toate locurile şi timpurile. „În episodul Emaus, Iisus Hristos arată ucenicilor calitatea în care El va săvârși, în continuare, Euharistia, în vinul cel nou, prezis în seara ultimei Cine (Marcu 14, 25), adică în calitatea Sa de înviat; le arată acum, că dețin dovada, că-l pot avea pe El în mod real în Sfânta Euharistie, odată ce a înviat, chiar dacă este acum nevăzut. Așadar, «Frângerea pâinii» la Emaus a fost şi va rămâne pentru totdeauna în Biserică, marele semn al misterului pascal şi al prezenţei Celui înviat în sacramentul euharistic post-pascal” .[6]
În următorul capitol, autorul s-a concentrat asupra teologiei euharistice din punct de vedere biblic şi patristic. Concluzia la care ajunge domnul Stelian Gomboș în urma cercetării sale este că, Sfânta Euharistie, „e o lucrare dublă a lui Iisus Hristos: pe de o parte, El se prelungește în lume, iar pe de altă parte, El asumă lumea. Iisus Hristos se extinde pe pământ, asumând lumea în Trupul Său, ca să o transfigureze”.[7] „Biserica nu este o realitate statică. Ea reprezintă o dinamică transfiguratoare, ca nunta neîncetată şi neîntreruptă, în spațiu şi timp, a Creatorului şi a creaturii, în acest amestec fără contopire, a naturii create cu cea necreată, creația se așază în Trupul Domnului prin Sfânta Euharistie, fiindcă Euharistia face din Iisus Hristos binele nostru, înainte chiar de darurile noastre naturale, deoarece Iisus Hristos s-a unit cu Trupul, şi aceasta pentru faptul că Euharistia este Iisus Hristos. Astfel, față de Domnul nostru Iisus Hristos, care spune Tatălui ceresc «precum Tu, Părinte, În Mine şi Eu în Tine, ca şi ei să fie una în Noi» (Ioan, 17, 21), aici vedem că toate câte face Iisus Hristos se împlinesc prin Sfânta Euharistie, fără să mai vorbim de înălțarea credincioşilor la comuniunea cu Tatăl şi Fiul, în Duhul Sfânt”.[8]
În cea de a doua parte a lucrării, în primul capitol, autorul ne prezintă, locul pe care îl ocupă Sfânta Euharistie în cultul divin, iar în cele două subcapitole ne prezintă unele aspecte dogmatice şi eclesiologice, precum și din perspectivă morală şi pastorală, făcând referitoare la rolul Sfintei Euharistii în cultul divin.
În următorul capitol, autorul, își dorește să trateze despre problema Sfintei Împărtășanii în Spiritualitatea Ortodoxă Românească contemporană, adică despre Euharistia ca Taină a comuniunii în cadrul spiritualității răsăritene şi în rândurile credincioşilor.
Domnul Stelian Gomboș consideră că Împărtășania, e Taina care se repetă, ea trebuie să fie luată de cât mai multe ori, dar cu vrednicie, pentru că ea este cea care ni-l înnoiește în noi pe Domnul nostru Iisus Hristos, şi ne crește în El, Iisus Hristos este țelul nostru suprem către care trebuie să tindem. Autorul arată ce pericole poate aduce împărtășania rară, în viața creștinilor, starea de nepăsare permanentă acestora, pentru că n-au frâu și nu se pot înfrâna îi face să alunece în prăpastia păcatului, prin degradare morală.
În concluzie, autorul arată că în viaţă şi spiritualitatea ortodoxă, Sfânta Împărtășanie are o însemnătate deosebită. Ea reprezintă momentul cel mai important din viaţa noastră creștină, pentru că atunci primim în ființa noastră Trupul şi Sângele Domnului nostru Iisus Hristos. Problema care se pune în legătură cu Sfânta Împărtășanie este cât de rar sau cât de des trebuie şi putem să ne împărtășim. Primitorii deplin îndreptățiți ai acestei Sfinte Taine sunt numai creștinii valid botezați, adică cei care sunt membri ai Bisericii și asupra cărora nu există nici un fel de îndoială. Pentru împărtășirea acestora există reguli sau rânduieli, potrivit cărora unii se pot împărtăși mai des, având chiar această îndatorire, iar alții mai rar. Cei care sunt datori a se împărtăși mai des sunt slujitorii Sfintei Taine şi, implicit, ai Sfintelor Altare, adică în primul rând preotul şi diaconul, dar şi toți ceilalți membri ai clerului, care nu fac parte din preoția sacramentală.
Această lucrare, a domnului Stelian Gomboș, din cele prezentate mai sus, constituie rodul unui studiu duhovnicesc şi moral al doctrinei despre Sfânta Euharistie, prezentând un bogat volum de documente care întregesc aria de cercetare a temei studiate, conferind acestei teze de doctorat o valoare documentară onorabilă. Prin aceasta se împlinește imperativul unei necesități teologice, care se impune pentru cunoașterea, în profunzime, a vieții euharistice în conștiința omului.
Lucrarea se adresează deopotrivă slujitorilor Bisericii, credincioşilor, studenților teologi, dar şi tuturor acelora care doresc să cunoască mai multe în privința Sfintei şi Dumnezeieștii Euharistii, altfel spus, ea se adresează celor care doresc un sincer şi real progres duhovnicesc.
În încheiere țin să-l felicit pe doctorul în teologie Stelian Gomboș, care este autorul acestei lucrări, pentru că a reușit să scrie ca un tratat de teologie, după părea mea, în care este prezentată pe larg tema despre „Sfânta Euharistie – Taina Nemuririi. Rolul ei în creșterea duhovnicească a credincioșilor”, dorindu-i autorului pe mai departe multă sănătate, spor în muncă și succes în tot ceea ce face, cu ajutor de la bunul Dumnezeu!...
Pr. Dr. Ioan-Mircea Ghitea
________________________________________
[1] Stelian Gomboș, Sfânta Euharistie – Taina Nemuririi. Rolul ei în creșterea duhovnicească a credincioşilor, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2014, p. 9
[2] Idem, p. 9
[3] Ibidem
[4] Idem, p. 9-10
[5] Ibidem, p. 11
[6] Idem, p. 36-37
[7] Ibidem, p. 45
[8] Ibidem