Sfanta Euharistie - Taina Nemuririi

Semnal editorial şi publicistic – Stelian Gomboş, Sfânta Euharistie – Taina Nemuririi. Rolul ei în creşterea duhovnicească a credincioşilor, Editura Mitropolia Olteniei, ISBN: 9789731794891, Craiova, 2014, 422 pagini…


    Cartea de faţă, a cărei apariţii, o salutăm cu multă bucurie, reprezintă teza de doctorat a domnului Stelian Gomboş, ce poartă titlul Sfânta Euharistie – Taina Nemuririi. Rolul ei în creşterea duhovnicească a credincioşilor şi care a fost susţinută în cadrul Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii Craiova, la data de 15.10.2013.

Lucrarea de faţă respectă toate normele ştiinţifice în vigoare, cu privire la alcătuirea unei teze de doctorat astfel încât ea este structurată pe şase capitole, având la început cuprinsul şi introducerea, iar la sfârşit concluziile, anexe și bibliografia. Lucrarea cuprinde două părţi (partea întâi – capitolele I, II şi III; partea a doua – capitolele I, II şi III), 335 pagini, inspirate de o bogată bibliografie, studiată pentru fixarea în timp şi spaţiu a Sfintei Euharistii, bibliografie care cuprinde  275 de repere bibliografice din care 115 cărţi, 95 reviste, 30 articole în domeniu, 25 contribuţii personale publicate şi 7 cărţi tipărite.

Toată această lucrare, în ansamblul ei, caută și încearcă să arate importanța Sfintei Euharistii în viața creștinilor, altfel spus, în viața Bisericii. În acest context ea arată rolul Sfintei Euharistii – Taina nemurii și a vieții celei veșnice, în creșterea spirituală sau duhovnicească a credincioșilor, totodată subliniază faptul că această Sfântă Taină este una indispensabilă dobândirii mântuirii în Împărăția cea Sfântă și Veșnică a Împărăției Cerurilor.

Această lucrare şi, implicit, această carte este împărţită în două părţi, fiecare purtând câte un titlu şi având câte trei capitole şi fiecare capitol cuprinde mai multe subcapitole. Lucrarea se încheie cu concluziile finale şi cu anexele, ce constau din patru interviuri tematice acordate autorului de mai mulţi părinţi duhovniceşti şi teologi români. Stilul acestei lucrări este unul îngrijit, cursiv şi narativ, respectând metoda de cercetare ştiinţifică. Limbajul este adecvat temei abordate, nelipsind accentele critice şi viziunea personală asupra doctrinei ortodoxe şi a faptelor istorice.

Autorul în cercetarea sa vizează mai multe aspecte care compun tabloul de ansambul al modului în care credinciosul trăieşte viaţa creştină în Biserică şi se împărtăşeşte cu preacuratele Taine ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Încă de la începutul lucrării, domnul Stelian Gomboş a avut o abordare constructivă şi ştiinţifică a subiectului. Astfel, el a realizat o cercetare bine documentată, serioasă şi profundă, atât din punct de vedere dogmatic, cât şi din perspectivă biblică şi liturgică. De asemenea, autorul a adus în prim plan stadiul cercetării temei respective, pentru a stabili foarte clar, unde se află acum cercetarea în legătură cu subiectul propus. Totodată, domnia sa a dezvoltat acest subiect bazându-se nu numai pe lucrări generale, ci mai ales pe cercetarea surselor şi a lucrărilor de bază ale Teologiei Euharistice. Astfel, o mulţime de izvoare şi documente editate au fost consultate, fie în limba română, fie în alte limbi străine, cum ar fi engleza, franceza şi greaca. Deci, munca de cercetare a autorului se îndreaptă spre viaţa Bisericii, examinând fenomenologia euharistică şi felul în care Biserica noastră Ortodoxă a ştiut să transmită fiilor şi fiicelor ei evlavia şi experienţa harică, dobândită de la Mântuitorul nostru Iisus Hristos şi transmisă, prin Sfinţii Apostoli, până în zilele noastre. Prin această prezentare, oricine poate lua act de conţinutul divino-uman al învăţăturii noastre de credinţă dar şi de felul cum trebuie credinciosul să se prezinte înaintea lui Dumnezeu, pentru a lua iertare de păcate şi sfinţenie. În virtutea acestui fapt Sfânta Scriptură şi Sfinţii Părinţi, învăţătorii şi purtătorii de har ai Bisericii, ne sunt călăuzitori şi îndrumători în Biserica dreptmăritoare, pentru dobândirea mântuirii.

Dacă este să ne referim, în mod concret, la conţinutul lucrării de faţă, vom reţine că în partea întâi, capitolul întâi, autorul tratează tema Sfintei Euharistii în cadrul spiritualităţii ortodoxe. Concluzia la care se ajunge este că Mântuitorul Iisus Hristos a săvârşit, cel puţin o dată, după Înviere, Euharistia, ca o prezentare văzută a stării Lui, de aducere permanentă a Sa din planul nevăzut. Sa, altfel spus, ea dă mărturie despre trecerea de la săvârşirea văzută a Euharistiei, de însuşi Mântuitorul, la prezenţa Lui, ca aducere nevăzută în timpul consumării ei, din toate locurile şi timpurile. În episodul Emaus, Iisus Hristos arată ucenicilor calitatea în care El va săvârşi, în continuare, Euharistia, în vinul cel nou, prezis în seara ultimei Cine (Marcu 14, 25), adică în calitatea Sa de înviat; le arată acum, că deţin dovada, că-l pot avea pe El în mod real în Sfânta Euharistie, odată ce a înviat, chiar dacă este acum nevăzut. Aşadar, „Frângerea pâinii” la Emaus a fost şi va rămâne pentru totdeauna în Biserică, marele semn al misterului pascal şi al prezenţei Celui înviat în sacramentul euharistic post-pascal.

În capitolul doi autorul s-a concentrat asupra teologiei euharistice din punct de vedere biblic şi patristic. Deci, Sfânta Euharistie, conchide domnul Stelian Gomboş, este o lucrare dublă a lui Iisus Hristos: pe de o parte, El se prelungeşte în lume, iar pe de altă parte, El asumă lumea. Iisus Hristos se extinde pe pământ, asumând lumea în Trupul Său, ca să o transfigureze. Biserica nu este o realitate statică. Ea reprezintă o dinamică transfiguratoare, ca nunta neîncetată şi neîntreruptă, în spaţiu şi timp, a Creatorului şi a creaturii, în acest amestec fără contopire, a naturii create cu cea necreată, creaţia se aşează în Trupul Domnului prin Sfânta Euharistie, fiindcă Euharistia face din Iisus Hristos binele nostru, înainte chiar de darurile noastre naturale, deoarece Iisus Hristos s-a unit cu Trupul, şi aceasta pentru faptul că Euharistia este Iisus Hristos. Astfel, faţă de Domnul nostru Iisus Hristos, care spune Tatălui ceresc „precum Tu, Părinte, În Mine şi Eu în Tine, ca şi ei să fie una în Noi” (Ioan, 17, 21), aici vedem că toate câte face Iisus Hristos se împlinesc prin Sfânta Euharistie, fără să mai vorbim de înălţarea credincioşilor la comuniunea cu Tatăl şi Fiul, în Duhul Sfânt.

În partea a doua a acestei teze, autorul prezintă, în capitolul întâi, locul Sfintei Euharistii în cultul divin, din perspectivă morală şi pastorală, mai precis încearcă să prezinte unele aspecte dogmatice şi eclesiologice, referitoare la Sfânta Euharistie în cultul divin.

În capitolul doi autorul doreşte să trateze despre problema Sfintei Împărtăşanii în Spiritualitatea Ortodoxă Românească contemporană, mai precis despre Euharistia ca Taină a comuniunii în cadrul spiritualităţii răsăritene şi în rândurile credincioşilor. În esenţă, domnul Stelian Gomboş consideră că Împărtăşania, fiind o Taină care se repetă, trebuie să fie luată de cât mai multe ori, dar cu vrednicie, pentru că ea este cea care ni-l înnoieşte în noi pe Domnul nostru Iisus Hristos, şi ne creşte în El, Iisus Hristos fiind ţelul nostru suprem către care trebuie să tindem. Împărtăşania rară produce însă creştinilor toate cele contrare şi potrivnice; căci cine întârzie să se împărtăşească, acela nu face nicio pregătire, nu devine atent, nu are o pază strânsă faţă de gândurile rele, pentru că întârzierea în face să cadă în nepăsare şi indiferenţă, iar înflăcărarea evlaviei şi a iubirii dumnezeieşti se răceşte; lungimea timpului îi permite să umble cu uşurătate şi indiferenţă în viaţa lui, să nu aibă teamă în suflet, contracţie în simţuri şi pază în mişcările lui, ci-l face să aibă o dezlegare desăvârşită şi la mâncăruri şi la cuvinte şi la privelişti şi gesturi necuviincioase şi să ajungă, asemenea unui dobitoc care, fiindcă n-are frâu, alunecă în prăpastia păcatului…

În concluzii şi în concluzie, autorul precizează că în viaţa şi spiritualitatea ortodoxă, Sfânta Împărtăşanie are o însemnătate deosebită. Împărtăşirea reprezintă momentul cel mai important din viaţa noastră creştină, pentru că atunci primim în fiinţa noastră Trupul şi Sângele Domnului nostru Iisus Hristos. Problema care se pune în legătură cu Sfânta Împărtăşanie este cât de rar sau cât de des trebuie şi putem să ne împărtăşim. Primitorii deplin îndreptăţiţi ai acestei Sfinte Taine sunt numai creştinii valid botezaţi, adică aceia asupra calităţii cărora de membri ai Bisericii nu există nici un fel de îndoială. Pentru împărtăşirea acestora există reguli sau rânduieli, potrivit cărora unii se pot împărtăşi mai des, având chiar această îndatorire, iar alţii mai rar. Cei care sunt datori a se împărtăşi mai des sunt slujitorii Sfintei Taine şi, implicit, ai Sfintelor Altare, adică în primul rând preotul şi diaconul, precum şi toţi ceilalţi membri ai clerului, care nu fac parte din preoţia sacramentală, de instituire dumnezeiască.

Cu alte cuvinte, aşadar, domnul Stelian Gomboş în lucrarea de faţă Sfânta Euharistie – Taina Nemuririi. Rolul ei în creşterea duhovnicească a credincioşilor şi-a propus să scoată la lumină principalele elemente ale Sfintei Euharistii. Acesta considerăm că ar fi elementul de noutate şi originalitate a acestei teze de doctorat.

Prin urmare, lucrarea domnului Stelian Gomboş, din cele prezentate mai sus, constituie rodul unui studiu duhovnicesc şi moral al doctrinei despre Sfânta Euharistie. Lucrarea prezintă un bogat volum de documente care întregesc aria de cercetare a temei studiate, conferind acestei teze de doctorat o valoare documentară onorabilă. Prin aceasta se împlineşte imperativul unei necesităţi teologice, care se impunea pentru cunoaşterea, în profunzime, a vieţii euharistice în conştiinţa omului.

Aşadar, această teză de doctorat se adresează deopotrivă slujitorilor Bisericii, credincioșilor, studenţilor teologi, dar şi tuturor acelora care doresc să cunoască mai multe în privinţa Sfintei și Dumnezeieștii Euharistii, altfel spus, ea se adresează celor care doresc un sincer şi real progres duhovnicesc. Voi încheia aceste rânduri cu un citat luat dintr-un capitol al tezei, care mi s-a părut sugestiv, și anume: „Euharistia actualizează într-un dinamism convergent, spre plenitudinea existenţei, marile potenţialităţi umane care semnifică şi simbolizează ceea ce trebuie să devină lumea, adică o dăruire şi un imn de laudă adus, neîncetat, Creatorului; o comuniune universală în Trupul Domnului Iisus Hristos, o împărăţie a dreptăţii, a iubirii şi a păcii în Duhul Sfânt, pentru unitatea şi mântuirea tuturor în Iisus Hristos Domnul şi prin Iisus Hristos, ajungând, astfel, la desăvârşirea noastră cu ajutorul Sfintei Euharistii căreia îi descoperim, în acest fel, valoarea ei duhovnicească de nepreţuit”…


ÎPS Prof. Univ. Dr. Irineu Popa – Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei